Românii nu folosesc ChatGPT ca să scrie. Îl folosesc ca să afle. 56% din mesajele trimise din România sunt întrebări și cereri de sfaturi - suntem pe locul 8 din 150 de țări. Și primele 10 locuri sunt toate în Europa Centrală, de Est și Balcani.
Luni, OpenAI a publicat o nouă versiune din Signals, setul lor de date despre cum e folosit ChatGPT. De data asta, cu cifre pe fiecare țară. Am descărcat arhiva și primul lucru pe care l-am căutat a fost, evident, România.
Am găsit ceva la care nu mă așteptam - și care e foarte interesant pentru cine face SEO și GEO.
Ce găsești în articol
- Clasamentul: România e pe locul 8 din 150 la ponderea întrebărilor în ChatGPT, iar tot top 10 e din regiunea noastră.
- Surpriza: la cereri de scris (texte, emailuri, traduceri) suntem pe locul 141 din 150.
- Trendul: în doi ani, întrebările au urcat de la 44% la 56%, iar scrisul a coborât de la 32% la 17%.
- Munca: doar 22% din mesaje țin de job, față de 32% global.
- Cine: 59% din mesaje vin de la femei, iar 45+ și-au dublat ponderea.
- Ce faci cu asta dacă ai un brand.
De unde vin datele?
OpenAI Signals v3.0 e publicat de echipa de cercetare economică a OpenAI, pe 26 octombrie 2026, sub licența CC BY 4.0. Acoperă iulie 2024 - septembrie 2026.
Înainte de cifre, trei lucruri pe care trebuie să le știi (le-am citit în dicționarul de date, ca să nu trag concluzii greșite):
- Sunt doar conturile personale de ChatGPT - Free, Go, Plus și Pro. Conturile de firmă și Codex nu intră, deci partea de muncă e subreprezentată. OpenAI o spune explicit.
- Subiectul fiecărui mesaj nu îl declară utilizatorul. Îl clasifică un model, iar cercetătorii nu citesc mesajele.
- Eșantionul global are 1 milion de mesaje pe lună. Pentru România rămân câteva mii - suficient pentru trenduri mari, nu pentru detalii fine. De asta rămân mai jos la cifrele de nivel înalt.
Pentru ce folosesc românii ChatGPT?
Ca să afle lucruri. În septembrie 2026, 31% din mesajele din România au fost cereri de sfaturi practice (cum fac ceva, ajutor la învățat, idei, sănătate și îngrijire) și 25% căutări de informații (informații punctuale, produse de cumpărat, rețete). Împreună - 56%. Media globală e 48%.
Uită-te la top 10: Slovenia, Croația, Slovacia, Serbia, Bulgaria, Bosnia, Grecia, România, Cehia, Polonia. Toate din aceeași regiune. Germania e la 51%, SUA la 50%.
N-am o explicație din date pentru asta - setul nu spune de ce. Dar pattern-ul e prea clar ca să fie întâmplător. În regiunea noastră, ChatGPT a luat rolul unui motor de căutare care îți răspunde direct.
De ce românii aproape nu-i cer lui ChatGPT să scrie?
Asta a fost surpriza pentru mine. La ponderea cererilor de scris - emailuri, texte, editare, traduceri, rezumate - România e pe locul 141 din 150. Doar 17% din mesaje, față de 21% global.
Pe grafic se vede ca o insulă. Țările din Est stau toate în colțul din stânga sus: multe întrebări, puțin scris. Restul lumii e mai la dreapta și mai jos.
Și nu a fost mereu așa. În iulie 2024, scrisul era subiectul nr. 1 în România, cu 32% din mesaje. Acum e 17%. Întrebările au mers exact invers.
Direcția e aceeași peste tot în lume. Doar că la noi s-a întâmplat mai repede și mai apăsat - în iunie 2026, întrebările au ajuns la 62% din mesaje.
Cât de mult e folosit ChatGPT la muncă în România?
Tot mai puțin, ca pondere. În iulie 2024, 47% din mesaje țineau de job. Acum, 22%. Global, scăderea e de la 52% la 32%. Suntem în primele 22 de țări din 149 cu cea mai mică pondere de muncă.
Sigur, asta nu înseamnă că românii nu folosesc AI la birou. Înseamnă că au venit foarte mulți utilizatori noi, care îl folosesc pentru viața lor. Iar conturile de firmă - unde se face o bună parte din munca serioasă - nu sunt în date.
Un detaliu care mi-a plăcut: când lucrează, românii deleagă mai puțin. Doar 42% din mesajele de muncă sunt cereri de execuție („scrie-mi”, „fă-mi”), față de 48% global. În schimb, 29% sunt mesaje în care spun ce cred, fără să ceară ceva - locul 20 din 126. Practic, discutăm cu ChatGPT mai mult decât îi dăm task-uri.
Cine folosește ChatGPT în România?
OpenAI nu colectează genul, dar îl estimează după prenume. În România, 59% din mesaje vin de la persoane cu prenume tipic feminine - față de 52% global și 48% la noi în iulie 2024. Suntem pe locul 17 din 136.
Și utilizatorii se maturizează. Pentru cei care și-au declarat vârsta în cont:
18-24 au coborât de la 37% la 24%. 45+ au urcat de la 10% la 19%. Adică exact vârstele care iau decizii de cumpărare - și care până acum doi ani căutau totul în Google.
Cât de mult folosesc românii ChatGPT față de alte țări?
Aici e partea mai puțin roz. La mesaje pe locuitor, România e pe locul 70 din 172 în T3 2026. În T1 2025 eram pe 59.
| Țară | T1 2025 | T3 2026 |
|---|---|---|
| Croația | 47 | 26 |
| Cehia | 31 | 39 |
| Grecia | 55 | 40 |
| Ungaria | 63 | 48 |
| Polonia | 38 | 54 |
| Bulgaria | 51 | 57 |
| România | 59 | 70 |
| Italia | 64 | 88 |
Atenție la cum citești asta: e un clasament, nu un volum. Coborârea nu înseamnă că folosim mai puțin ChatGPT, ci că alte țări au crescut mai repede. Volumul pe țări nu e public.
Ce înseamnă asta pentru un brand?
Dacă mai mult de jumătate din ce întreabă românii în ChatGPT sunt întrebări și cereri de recomandare - inclusiv despre produse de cumpărat - atunci o parte din drumul care trecea prin Google trece acum printr-un asistent care răspunde direct. Fără zece linkuri de comparat.
Pe trafic.dwf.ro vedem cealaltă jumătate a poveștii: în august 2026, aproape tot traficul trimis de asistenții AI către site-urile din România venea din ChatGPT, iar canalul era mic ca volum, dar singurul în creștere. Am scris despre asta în analiza traficului online din România în 2026.
Nu zic să muți bugetul mâine. Zic să verifici patru lucruri:
- Ce răspunde ChatGPT despre categoria ta. Pune întrebările pe care le pun clienții tăi. Apari? Cum ești descris? Cine apare în locul tău?
- Dacă site-ul tău chiar răspunde la întrebări practice. Paginile care explică, compară și recomandă sunt cele din care asistenții își iau răspunsurile.
- Dacă vorbești și cu 45+. Publicul din ChatGPT nu mai e doar studenți.
- Dacă măsori vizitele venite din AI. O parte nu apar ca atare în Google Analytics - fără o configurare atentă, nu știi cât valorează canalul.
Cum am lucrat cu datele
Am descărcat setul complet OpenAI Signals v3.0 (CSV-urile și dicționarul de date) și am extras seriile pentru România, regiune și media globală. Toate cifrele și graficele sunt calculate din aceste fișiere, fără ajustări. Lunile de comparație sunt iulie 2024 (primul punct din date) și septembrie 2026 (ultimul). Clasamentul pe locuitor e trimestrial și începe în 2025. „Întrebări” înseamnă, în tot articolul, suma categoriilor Seeking information și Practical Guidance din clasificarea OpenAI.
Sursa: Chatterji, Cunningham, Deming și alții, OpenAI Signals v3.0, OpenAI, 2026, openai.com/signals/data. Licență CC BY 4.0.
