Criteriile de jurizare SEO GPeC – Analiza DWF dupa 3 ani de participare in juriul GPeC

Cu peste 1,000 de participanti in editia anterioara (2017), GPeC este cel mai important eveniment de E-Commerce si Marketing Online din Romania si Europa de Est si singurul care se desfasoara timp de 8 luni in fiecare an (din Aprilie pana in Noiembrie).

DWF este partener GPeC din anul 2014, iar incepand cu anul 2015 este parte din Juriul GPeC, ca specialist pe criterii SEO. In aceasta perioada, specialistii DWF au jurizat din punct de vedere SEO peste 200 de magazine online participante in competitie, conform criteriilor oficiale GPeC. Cu majoritatea reprezentantilor acestor site-uri ne-am si intalnit in cadrul intalnirilor consultative GPeC, unde am avut ocazia sa discutam punctual pe marginea aspectelor de SEO jurizate.

jurizare gpec

Pe tot parcursul celor 3 ani de jurizare SEO la GPeC, am asistat la dezvoltarea unor trenduri in randul magazinelor online din Romania, am observat in mod frecvent oportunitati pentru dezvoltarea business-ului, dar am si sesizat numeroase probleme de optimizare, care apar in mod recurent pe site-urile de eCommerce din Romania. Obiectivul acestui articol este de a expune o parte dintre aceste observatii, in speranta ca vor fi de ajutor pentru proprietarii de magazine online, specialistii din departamentele de marketing, sau persoanele responsabile de SEO.

1. Platforme de eCommerce utilizate de magazinele online din Romania

La prima editie GPeC in care DWF a facut parte din juriu (anul 2015), observam o pondere de 19% pentru magazinele online construite pe platforme “custom”, adica site-uri dezvoltate “de la zero”. Prestashop era atunci prima cea mai utilizata platforma “clasica” de eCommerce, cu 16% din numarul site-urilor analizate de noi, urmata de Magento, la o distanta foarte mica (15% din total).

Cumulat, pe solutii romanesti de eCommerce (Gomag, ContentSpeed, While1, etc.) am identificat 18% din magazinele auditate SEO pentru GPeC 2015. Restul de 32% dintre magazinele analizate de specialistii DWF in 2015 au fost pe platforme precum OpenCart, CS Cart sau WordPress.

Fast forward pana la editia GPeC din 2018, cand observam o crestere semnificativa a numarului de magazine online construite pe platforma Magento (aproape 30% din totalul site-urilor jurizate de DWF pe criterii SEO). Pe locul 2 gasim anul acesta Prestashop cu 22%. Clasamentul este completat de site-urile realizate pe platforme “custom”, cu 14% din total. Ponderea agregata a platformelor romanesti a scazut putin, la 15%. Restul de 19% se impart in principal intre aceleasi OpenCart, CS Cart sau WordPress, insa includ si aparitii mai “exotice”, precum Drupal.

2. Performanta site-urilor in ceea ce priveste criteriile de jurizare GPeC pe SEO

Criteriile de jurizare GPeC pe zona de SEO sunt imbunatatite constant pe baza experientei acumulate in fiecare an, dar si pentru a reflecta dinamica update-urilor si a recomandarilor Google. In continuare, vom parcurge succint criteriile actuale, pentru a prezenta principalele observatii, agregate dupa analiza tuturor site-urilor jurizate de DWF in cadrul GPeC:

2.1. Clean URLs – URL-uri prietenoase cu userul/ crawlerul

La acest criteriu, mar parte din magazinele online analizate de noi au obtinut punctaj maxim. De obicei nu exista probleme, in sensul in care transformarea URL-urilor in linkuri statice a devenit o practica standard pentru magazinele online si este o optiune disponibila in majoritatea platformelor de eCommerce (nu necesita dezvoltari extra).

O exceptie notabila o prezinta platforma Prestashop (foarte populara in randul magazinelor online din Romania). Desi platforma permite obtinerea unor URL-uri statice, modul in care aplicatia trateaza filtrele face ca paginile rezultate sa fie inaccesibile motorului de cautare (data fiind utilizarea hash-tag-ului in URL). Mai multe detalii, in articolul dedicat tratarii SEO a filtrelor de pe blogul DWF, subcapitolul despre Prestashop.

In medie, site-urile auditate de DWF pe acest criteriu, au obtinut 4.2 puncte (din max. 5).

2.2. Evitarea folosirii elementelor care blochează indexarea (spre exemplu, JavaScript folosit incorect) în meniul de navigare al site-ului

Desi Googlebot devine permanent mai bun in a “intelege” corect modul in care sunt afisate pentru utilizatorii finali paginile unui site, este in continuare de preferat sa evitam utilizarea unor elemente de javascript in construirea linkurilor, in special atunci cand este vorba de navigatia principala a site-ului. Probleme pot aparea mai ales atunci cand fisierele de tip .js necesare pentru functionarea corecta sunt blocate de la crawling prin reguli aflate in fisierul robots.txt.

In general nu am sesizat probleme la acest capitol pe magazinele online jurizate. Au existat doar cazuri izolate, in special cauzate de folosirea unor theme slab optimizate.

In medie, site-urile auditate de DWF pe acest criteriu, au obtinut 4.7 puncte (din max. 5).

2.3. Canonicalizare URL-uri

Introdus de Google in 2009, acest tag (rel=”canonical”) permite utilizatorului sa indice versiunea principala a unei pagini, atunci cand continutul acesteia este disponibil pe mai multe URL-uri diferite, pentru a nu ajunge in situatii de continut duplicat. Documentatia oficiala Google (impreuna cu modurile de implementare), dar si o explicatie detaliata a tagului canonical, sunt disponibile pe blogul DWF: Tagul canonical – element SEO esential in optimizarea unui website.

Modul DWF de validare pentru identificarea problemelor SEO de canonicalizare include scanarea site-ului cu un instrument profesional de crawling (ex: ScreamingFrog sau DeepCrawl), ce identifica si raporteaza aceste situatii. La acest criteriu, majoritatea magazinelor online analizate de DWF pentru GPeC au prezentat scapari:

  • lipsa completa a tagului canonical din site;
  • utilizarea partiala a tagului, doar in pagini de categorie / produs / filtru / articol etc.;
  • canonicalizarea incorecta a filtrelor si a paginatiei;
  • canonicalizare gresita a paginilor cu UTM-uri; etc.

In medie, site-urile auditate de DWF pe acest criteriu, au obtinut 3.1 puncte (din max. 5).

2.4. Profil natural de linkuri.

Putem defini ca natural un profil de likuri ce prezinta o crestere constanta a numarului de root domains in ultimele 12 luni. In cazul in care exista spike-uri in numarul de domenii, se poate vedea ce fel de linkuri au fost obtinute in acea perioada (pot exista motive legitime, precum o campanie de PR). Un alt element de “naturalete” a profilului de linkuri este reprezentat de distributia ancorelor (brand vs. money-keywords).

Realizata “din exterior”, adica fara acces la profilul de Google Search Console al site-ului, aceasta analiza nu poate tine cont de utilizarea optiunii de disavow backlinks. In general, la auditare folosim ahrefs.com si cautam semen de link building de tip SPAM (inscrieri masive in directoare web, linkuri site-wide pe ancore de tip money keywords etc).

In medie, site-urile auditate de DWF pe acest criteriu, au obtinut 3.8 puncte (din max. 5).

2.5. Conținut original.

Acest punct isi propune sa identifice situatiile in care un magazin foloseste in mod sistematic un continut copiat de pe alte site-uri (descrieri de categorii, produse, articole de blog) sau un continut “subtire” (ex: produse foarte slab documentate). Sunt verifica de obicei pagini prin sondaj, folosind instrumente online de identificare a plagiatului. De asemenea, o cautare pe Google folosind paragrafe din site poate evidentia foarte usor sursele din care acestea au fost copiate.

In medie, site-urile auditate de DWF pe acest criteriu, au obtinut 4.5 puncte (din max. 5).

2.6. Implementarea tag-urilor html microdata (ex.: Schema.org)

Prin intermediul acestui standard, putem indica in mod precis crawler-ului Google ce reprezinta notiunile dintr-o pagina web, lucru ce contribuie la o “intelegere” mai clara a acestora. Astfel, daca si continutul este de buna calitate, iar profilul de linkuri ii confera site-ului o autoritate mare, paginile in cauza beneficiaza de o crestere de vizibilitate in Google.

Se obtine astfel o crestere a CTR-ului organic (raportul dintre numarul de click-uri primit de website atunci cand este afisat in rezultatele Google si numarul de afisari pe care l-a inregistrat). Acest element este considerat unul dintre cei mai importanti factori de ranking. Puteti accesa un raport cu evolutia CTR-ului in Google Search Console > Search Traffic > Search Analytics.

Principalele aspecte pe care specialistii SEO DWF le verifica la un site in cadrul procesului de jurizare SEO GPeC pe acest criteriu sunt urmatoarele:

Implementare https://schema.org/Product in pagina de produs. Este de preferat ca structura sa includa datele pentru https://schema.org/Offer, https://schema.org/AggregateRating si https://schema.org/Review (acolo unde aceste informatii exista).

La nivel de website, recomandam in primul rand implementarea https://schema.org/BreadcrumbList dar si a datelor structurate pentru https://schema.org/Organization, https://schema.org/WebPage sau https://schema.org/SearchAction. Daca discutam despre o prezenta offline a business-ului, este importanta implementarea datelor din schema de https://schema.org/LocalBusiness.

Pentru acest criteriu, analiza DWF include verificarea site-ului pe tipuri de pagini, folosind instrumentul Google de testare pentru date structurate.

In medie, site-urile auditate de DWF pe acest criteriu, au obtinut 3.9 puncte (din max. 5).

2.7. Optimizări on-page: content, headings, titles, ALT tag, descriptions.

Utilizand instrumente profesionale de crawling, putem identifica rapid probleme SEO la un magazine online, ce tin de acest capitol. Cel mai frecvent, am intalnit situatii in care nu sunt corect definite elementele de tip headline (meta title si description). Acestea fie lipsesc, fie au un continut duplicat.

Title-ul unui URL este considerat in continuare unul dintre cei mai importanti factori de ranking pentru Google, motiv pentru care absenta lui sau formatarea incorecta sunt de natura sa submineze vizibilitatea SEO a unui site. Observam din ce in ce mai des situatii in care Google modifica in mod dinamic titlul unei pagini in SERP, tocmai pentru ca acesta sa redea mai corect / complet continutul acesteia.

Meta description nu este un factor de ranking, insa un continut bine optimizat al acestui element poate sa influenteze in mod direct CTR-ul organic al site-ului si implicit trafic atras din rezultatele Google. Atunci cand meta description lipseste din pagina sau este nerelevant, Google genereaza un text dinamic, insa de multe ori acesta nu include un call to action suficinet de puternic.

De obicei, identificam probleme de meta title, description si headlines (h1, h2) in zona de filtre a magazinelor online, unde nu asistam la o actualizare dinamica a acestor elemente, in functie de atributele selectate. Aem astfel pagini foarte specifice, care ar putea raspunde extrem de bine pe cautari targetate, insa faptul ca nu au setate corect aceste elemente le diminueaza sansele de a avea o buna vizibilitate in Google.

Optimizarea imaginilor (care include definirea unui alt tag) este un alt aspect la care mai multe site-uri, analizate de DWF in cadrul procesului de jurizare SEO la GPeC, au inregistrat carente majore.

De asemenea, am intalnit frecvent cazuri in care sunt folosite elemente de tip headline (h2 in special) pentru zone putin relevante din pagina (footer), in detrimentu alor arii importante (precum numele produselor, al sectiunilor din pagina etc.).

In medie, site-urile auditate de DWF pe acest criteriu, au obtinut 3.3 puncte (din max. 5).

2.8. Prezența fișierului robots.txt și utilizarea corectă a acestuia pentru controlul paginilor crawlabile de Google.

Fisierul robots.txt este un instrument puternic din punct de vedere SEO, pentru ca nepermite sa controlam zonele din site la care oferim acces motorului de cautare. Googlebot respecta directivele din robots.txt in faza de crawling a site-ului, adica nu va accesa URL-urile blocate de la acest nivel.

Setarea corecta a fisierului robots.txt contribuie la un crawling eficient al site-ului si la o indexare mai buna a continutului acestuia, in contextul in care blocam accesul Googlebot pe pagini nerelevante, cu continut duplicat sau a caror indexare nu o dorim.

Pe cea mai mare parte a site-urilor jurizate am identificat acest fisier. De obicei, setarile din el sunt cele implicite, in functie de platforma de eCommmerce folosita. Am identificat insa situatii izolate, in care fisierul continea instructiuni care duceau la blocarea Google pe tot site-ul.

In medie, site-urile auditate de DWF pe acest criteriu, au obtinut 4.9 puncte (din max. 5).

2.9. Mobile Friendly for Google Crawler

Pentru acest criteriu, analiza DWF include verificarea site-ului cu instrumentul Google pentru testarea site-urilor mobile. De asemenea, folosim si testul Google pentru mobile speed. Pe baza acestor unelte, identificam gradul de compatibilitate al site-ului pentru mobile SEO.

Din pacate, in procesul de auditare SEO pentru GPeC nu avem acces la datele din Google Search Console, unde se pot identifica mult mai concret o serie de erori legate de mobile web si optimizarea site-ului pentru acest tip de device-uri.

In medie, site-urile auditate de DWF pe acest criteriu, au obtinut 4.6 puncte (din max. 5), in crestere semnificativa fata de acum 3 ani, cand obtinem o medie de 3.1 puncte pe acest criteriu.

2.10. Existența unui fișier de tip sitemap.xml, diferențiat pe tipuri de pagini

Cel mai important beneficiu pe care ni-l ofera un sitemap corect transmis catre Google este ca avem posibilitatea sa vedem (in Google Search Console) gradul de indexare al paginilor pe care acesta le contine. Practic, putem astfel sa identificam mult mai usor probleme de crawling generate de structura site-ului sau de alte aspecte tehnice.

In general, site-urile jurizate in cadrul GPeC de echipa DWF au un astfel de fisier (din pacate, nu de fiecare data definit in robots.txt). De cele mai multe ori insa, sitemap-ul este unul general, cu toate URL-urile din site. Un lucru foarte important pentru identificarea mai rapida a problemelor de crawling este segmentarea sitemap-ului in fisiere diferite in functie de tipurile de URL-uri existente in site (ex: un sitemap pentru URL-urile de categorii si subcategorii, un sitemap pentru produse, unul pentru filtre, pentru articolele din blog etc.).

Intr-un sitemap pot fi adaugate maxim 50.000 de URL-uri. Daca exista produse mai multe pe site, creati 2 sau mai multe sitemap-uri separate. Sitemap-ul trebuie sa fie creat dinamic, orice URL nou adaugat pe site va fi automat introdus in sitemap.

In Sitemap NU trebuie sa existe urmatoarele tipuri de pagini:

  • Pagini care genereaza erori de tip 404;
  • Pagini necanonice (care au definit canonical spre alte URL-uri);
  • Pagini ce redirectioneaza spre alte URL-uri (301);
  • Pagini de tip “soft 404” (nu genereaza eroare, dar sunt goale de continut);
  • Pagini obtinute din combinatii de filtre, neindexabile;
  • Pagini duplicate (acelasi URL de mai multe ori)
  • Orice pagina care are meta tag-ul “noindex”.

In medie, site-urile auditate de DWF pe acest criteriu, au obtinut 2.9 puncte (din max. 5).

2.11. Website-ul are definită o variantă canonică (www sau non-www)

Rolul acestei verificari este de a stabili daca site-ul gestioneaza corect versiunile posibile de functionare (www vs. non-www si http vs. https), astfel incat sa existe o singura forma valida pentru accesarea URL-urilor. Este necesar ca toate celelalte versiuni sa faca redirect 301 catre cea aleasa (ex: daca optam pentru URL-urile de forma https://www, atunci variantele http://, http://www si https:// trebuie sa redirectioneze direct catre https://www).

Cea mai frecventa problema identifica aici consta in existenta unui lant de redirectionari succesive intre tipurile de URL-uri sus mentionate. Practic, nu se face trecerea de la oricare dintre cele 3 catre varianta canonica, ci exista situatii in care utilizatorul (si implicit motorul de cautare) este redirectionat in 2 sau chiar 3 pasi la destinatia corecta.

In medie, site-urile auditate de DWF pe acest criteriu, au obtinut 4.5 puncte (din max. 5).

2.12. Redirecționări interne și alte coduri HTML emise de URL-uri

Criteriu tehnic de analiza SEO, presupune verificare site-ului pentru a identifica codurile HTTP emise de URL-urile disponibile in structura interna de linkuri a acestuia. CU ajutorul unui instrument de crawling, putem observa rapid existenta unor linkuri “rupte” (pagini 404), a unor redirectionari interne (301 sau 302) si chiar probleme de server (500 sau 503), ce apar in contextul unui numar crescut de sesiuni concomitente.

Mai multe detalii despre cele mai frecvente coduri HTTP intalnite in cadrul unui site, precum si modul in care acestea influenteaza performanta SEO a acestuia, in articolul DWF despre utilizarea corecta a codurilor HTTP din punct de vedere SEO.

Site-urile analizate la GPeC stau in general bine la acest criteriu. Motivatia poate fi si aceea ca existenta unor erori la acest nivel are consecinte majore in rankings si este de obicei observata rapid.

In medie, site-urile auditate de DWF pe acest criteriu, au obtinut 4.4 puncte (din max. 5).

2.13. Verificarea implementării paginației în website conform cu recomandările Google

In majoritatea site-urilor de eCommerce, gama de produse oferita este suficient de bogata pentru fiecare categorie sau combinatie de filtre, astfel incat produsele sunt listate pe mai multe pagini. Tratarea incorecta a acestor situatii poate duce la pierderea unor oportunitati de vizibilitate SEO, atat pentru sintagmele targetate la nivel de pagina listare (categorie sau filtru) cat si pe paginile de produs.

Cel mai frecvent intalnite probleme in cadrul jurizarii SEO pentru GPeC sunt urmatoarele:

  • din pagini lipsesc tagurile rel prev si rel next, ce au ca rol plasarea paginii curente in codrul succesiunii de URL-uri (practic ii este transmis motorului de cautare care este adresa paginii anterioare si care este cea a paginii ce urmeaza);
  • canonicalizarea paginilor nu este realizata sau tagul este incorect setat catre prima pagina din succesiune; recomandarea Google este ca fiecare pagina sa fei canonicalizata catre ea insasi sau catre o versiune de tip “afisare completa”;
  • blocarea de la indexare a paginilor, prin tagul meta robots, cu valorile “noindex, follow”; in esenta, practica poate avea un impact negativ pe termen lung, ce poate merge pana la excluderea paginii din agenda de crawling a Googlebot (de vreme ce continutul acesteia oricum este semnalat ca neindexabil).

Ca urmare a tratarii incorecte a paginatiei, de multe ori apar probleme de canobalizare la nivelul site-ului, adica mai multe URL-uri din site apar alternativ in Google pentru aceeasi interogare. Aceasta situatie impiedica de obicei site-ul sa obtina o vizibilitate SEO buna.

In medie, site-urile auditate de DWF pe acest criteriu, au obtinut 2.7 puncte (din max. 5).

2.14. Implementarea corectă a certificatului SSL

La acest capitol observam cea mai buna evolutie fata de anii anteriori. Practic, toate site-urile jurizate de DWF in cadrul GPeC de anul acesta au avut implementat un certificat SSL. Am observat totusi probleme tehice de implementare, care pot prezenta vulnerabilitati de securitate pentru site-urile in cauza. Acestea sunt insa cazuri izolate.

Rezumand observatiile de la jurizare, recomandam ca pentru o implementare corecta a certificatului SSL sa aveti in vedere urmatoarele aspecte:

  • Alegeti un certificat pe 2018 de biti (DV sau EV, in functie de buget);
  • In Google Search Console trebuie confirmata varianta securizata a site-ului;
  • Meta-tagurile canonical din site trebuie sa faca trimitere la versiunile https ale paginilor;
  • De la url-urile cu http sa existe redirectionari de tip 301 catre corespondentele lor cu https;
  • Verificati robots.txt, pentru a nu bloca involuntar indexarea variantei https.

Concluzii DWF, la 3 ani de jurizare SEO magazine online in cadrul GPeC

GPeC este un eveniment complex, pus in miscare cu multa energie, de oameni care si-au asumat foarte serios aceasta treaba. Andrei, Raluca, Bogdan, Liviu sau George sunt doar cei mai vizibili dintre cei care pun urmarul la acest proiect, insa exista multi altii care muncesc din greu, pentru ca cel mai important eveniment de E-Commerce si Marketing Online din Romania si Europa de Est sa se poata intampla fara intrerupere, de 13 ani.

Invitatia de a face parte din juriul acestei competitii ne onoreaza si ne responsabilizeaza in aceeasi masura. Oamenii cu care am interactionat (proprietarii directi ai magazinelor online inscrise, in cele mai multe cazuri) sunt foarte pasionati de business-urile pe care el dezvolta. Participarea la GPeC este pentru multi dintre ei singura ocazie de a obtine feedback direct, concret si punctual de la peste 40 de specialisti in eCommerce si am observat de multe ori cum de la an la an acelasi magazin vine cu imbunatatiri semnificative, tocmai pe baza feedback-ului de la GPeC.

In cadrul DWF, ca oameni pasionati de SEO, ne-ar placea sa avem la dispozitie un spatiu mai mare pentru analiza SEO a magazinelor online participante (mai multe criterii, acces la date precum Google Search Console etc.). Intelegem insa ca GPeC nu este un eveniment special de SEO si ca pentru un magazin online sunt importante multe alte aspecte.

Suntem convinsi ca evenimentul va evolua foarte mult in anii ce urmeaza si va continua sa aduca din ce in ce mai multa valoare atat direct magazinelor participante, cat si comunitatii de eCommerce din Romania, in ansamblul ei.  

La nivel strict SEO, observam pe de o parte ca lucrurile evolueaza in directia buna pe anumite criterii, adica avem un efect cumulativ de la an la an. Spre exemplu, utilizarea unui design de tip responsive (pentru mobile web) este intalnita acum la aproape toate site-urile jurizate. La fel si implementarea certificatului SSL. Pe de alta parte, la aspecte precum canonicalizarea URL-urilor, tratarea corecta a structurii interne de linkuri, sitemaps, optimizare imagini si altele, observam progrese mult mai reduse.

Ati participat cu un magzin online la GPeC? Considerati ca v-au fost de ajutor observatiile juratilor?