20+ de verificari pentru Optimizare SEO inainte de (re)lansarea site-ului

Lansarea unui nou website reprezinta un eveniment important pentru orice companie, cu atat mai mult cu cat partea de online contituie o componenta din ce in ce mai importanta, indiferent de domeniul de activitate. Fie ca discutam numai de o schimbare de design, de o migrare a site-ului pe o platforma noua sau despre un website complet nou, exista foarte multe lucruri care necesita atentia echipei de proiect.

Din experienta celor 200+ campanii SEO derulate in cadrul DWF pana in prezent, dar si pe baza observatiilor din proiectele de migrare website pe care le-am asistat, am observat ca, de cele mai multe ori, partea de SEO pentru noul site nu beneficiaza de o atentie deosebita in perioada de pre-lansare a unui website. Resursele se concentreaza in special pe partea de design si functionalitate in zona de administrare. Lucrurile se eschimba putin atunci cand discutam despre un website mai vechi, ce beneficiaza deja de o vizibilitate SEO buna, pe care nu doreste sa o piarda.

La polul opus se afla proprietarii de website-uri care doresc lansarea unui website 100% optimizat SEO, asupra caruia sa nu mai fie necesare alte interventii. Aceste asteptari sunt alimentate de o intelegere gresita a conceptului de „optimizare”, care presupune un proces, nu o actiune punctuala. In mod evident, atunci cand se incepe o campanie de optimizare SEO, exista o pondere semnificativa de elemente ce se pot analiza si rezolva upfront (vorbim in special de recomandarile Google pentru webmasteri).

Cand vorbim insa despre optimizarea SEO a unui website ne-lansat (accesibil doar pe mendiul de dezvoltare), lucrurile se complica si mai mult, motiv pentru care este mai dificila formularea unor recomandari SEO complete. Principalele probleme sunt urmatoarele:

#1) Mediul de dezvoltare este protejat de o parola sau accesul se face pe baza de IP.

Acest lucru face destul de dificila utilizarea anumitor instrumente de analiza SEO precum Screaming Frog, Google PageSpeed Insights, Pingdom Tools, GTmetrix etc. Aceste instrumente permit obtinerea in mod eficeint a unor insight-uri relevante pentru optimizarea tehnica a site-ului. Confruntndu-ne de mai multe ori cu aceste probleme, am identificat urmatoarele solutii:

• Pentru Pingdom exista o lista cu IP-uri utilizate de tool atunci cand face analiza. Adresele sunt insa foarte variabile, pentru ca folosesc Amazon Hosting si se genereaza IP dinamic (probabil intr-o anumita clasa). Se poate seta insa o whitelistare temporara a IP-urilor aflate in uz atunci cand sunt rulate testele, sau se poate seta o integrare cu API-ul Pingdom, pentru actualizarea automata a listei.
• Pentru GTmetrix este relativ usor de acordat permisiunea necesara, deoarece pe website-ul lor exista lista cu IP-uri statice, de la care se fac testele. Recomandam sa whitelist IP-urile de Londra, urmand ca atunci cand se face analiza sa fie selectata aceasta locatie.
• Pentru Pagespeed Insights exista o serie de informatii aici dar in ele se face trimitere catre o resursa nerelevanta. O metoda mai ingenioasa este sa incercati un test de pe tool-ul oficial si sa verificati apoi logurile de pe server de pe ce IP s-a facut accesarea. Este posibil insa ca la urmatorul test, dupa ce dati allow la respectivul IP, tool-ul sa isi ia alta adresa, in functie de algoritmul intern Google.
• Un tutorial detaliat despre modul in care puteti utiliza Screaming Frog pentru analiza site-urilor protejate prin parola este disponibil aici: Crawling Password Protected Websites. Daca protectia este pe baza de acces IP, atunci este suficient sa whitelist-ati IP-ul calculatorlui de pe care rulati crawler-ul.

#2) Faptul ca pe mediul de dezvoltare nu sunt publicate produsele in categorii si nu exista filtrele.

Atunci cand pe mediul de dezvoltare nu sunt adaugate produsele, nu este fixata structura de categorii si subcategorii, nu exista filtrele si nu sunt setate restul de legaturi intre pagini, activitatea de crawling devine foarte dificila. Practic, in aceste situatii nu avem destul date pentru a sesiza pattern-urile si a identifica problemele SEO existente sau oportunitatile de optimizare.

In mod ideal, analiza SEO a unui website aflat in mediul de dezvoltare trebuie sa fie realizata pe o forma cat mai apropiata de cea finala, din punct de vedere al continutului (produse, categorii, filtre). Doar in acest fel putem identifica modul in care sunt tratate elemente precum paginatia, filtrele multiple, paginile de categorie si subcategorie, producatori etc.

Este important ca in timp ce se lucreaza la site sa existe un sample de cel putin cateva sute de produse, distribuite in categorii, subcategorii si avand setate atributele necesare generarii de filtre. Bineinteles, inaintea lansarii site-ului se pot sterge toate aceste produse, pentru a se face un import complet. Daca discutam despre un site nou, este bine ca adaugarea si documentarea produselor sa inceapa in paralel cu dezvoltarea site-ului.

#3) Faptul ca discutam despre un site in mediul de test, pentru care nu avem date in Google Search Console.

Nu ne intereseaza datele de trafic (impresii in organic, clicks, organic CTR), ci modul in care Google crawl-eaza efectiv site-ul (ce parametrii descopera / ignora), ce pagini indexeaza etc. Aceasta este o limitare destul de serioasa, care presupune din start ca o serie de aspecte se vor putea constata abia dupa lansarea site-ului.

Prin Screaming Frog se pot observa lucruri din aceasta sfera, insa acest instrument ramane pana la urma unul extern si nu reflecta exact modul in care Google percepe site-ul.

Atentie: este foarte important ca Google sa nu poata accesa site-ul pe durata in care acesta se afla in curs de dezvoltare (pe mediul de test). Pot aparea probleme de continut duplicat sau putem ajunge in situatia in care devin publice informatii confidentiale. Blocarea crawler-ului Google se poate face din fisierul robots.txt insa recomandam adaugarea mai multor mecanisme de protectie, inclusiv limitarea accesului pe baza de IP.

Nu recomandam adaugarea parametrului meta robots cu valorile „noindex, nofollow” pe toate paginile site-ului, pentru ca acesta va deruta crawler-ul Screaming Frog in procesul de analiza pre-lansare. In plus, au fost situatii in care site-ul a fost lansat fara a se modifica acest element, lucru care a dus la dezindexarea sa completa si la pierderi semnificative de rankings.

#Activitati SEO inainte de (re)lansarea site-ului:

Obiectivul acestei ultime sectiuni din articol este de a prezenta o lista cu principalele elemente SEO care se pot pune la punct intr-un site inainte de lansare, tinand cont de impedimentele mentionate anterior. Lista nu este exhaustiva, insa cuprinde aspecte a caror adresare este importanta din punct de vedere SEO, pentru o buna indexare ulterioara a site-ului.

1. Keyword research si identificare piata adresabila (dincolo de cuvintele cheie „vedeta” exista foarte multe oportunitati pe care le putem identifica prin utilizarea unor instrumente specalizate de keyword research).
2. Identificarea principalilor competitori la nivel de vizibilitate SEO, a cuvintelor cheie pe care acestia depun eforturi, precum si a strategiei lor de optimizare SEO.
3. In cazul in care discutam despre relansarea unui website existent, se va verifica in ce masura sunt pastrate URL-urile actuale si se poate realiza o lista de corespondente URL-uri, prin punerea in paralel a formei vechi si formei actuale.
4. Se va verifica daca in noua structura lipsesc anumite LP-uri, pentru a decide modul in care site-ul va gestiona acest lucru (necesar de redirectionari 301).
5. Analiza structura interna de linkuri (este iportant ca pe site-ul de test sa fie publicat un numar suficient de mare de produse cu atribute pentru filtre, in categorii si subcategorii). Se pot extrage insight-uri cu privire la linkuri rupte, redirectionari incorecte, pagini blocate de la indexare, pagini care consuma crawl budget in mod nejustificat.
6. Navigatie website (meniul): sa permita Google indexarea itemilor (fara js incorect implementat) si sa fie cat mai contextualizat. Spre exemplu, navigatia generala poate contine itemi principali, in timp ce la nivel de categorie se vor afla in navigatie si subcategoriile incluse in aceasta. Ideea este sa nu avem un mega-meniu identic pe toate paginile site-ului.
7. Verificare canonicalizare pagini (in primul rand, sa fie definit self-canonical; daca exista mai multe URL-uri pentru acelasi continut, sa fie ales in mod automat cel canonic, iar toate celelalte sa faca referire la el).
8. Identificare probleme tehnice care geenreaza continut duplicat (se pot utiliza in acest sens rapoartele de simialar title, description, h1, h2, disponibile in Screaming Frog).
9. Analiza elemente de Headlines si meta data (title si description), pe tipuri de pagini. Inca de acum se pot propune formule pentru producerea dinamica a acestor elemente, in functie de tipul de pagina (ex: pentru catgorii, subcategorii, filtre, pagini de produs etc).
10. Analiza modului in care sunt gestionate filtrele, din punct de vdere SEO (ce fel de pagini genereaza, daca sunt crawl-abile sau indexabile). Obiectivul este de a putea controla crawl-abilitatea, index-abilitatea paginilor, dar si elementele de headlines, content si meta data din ele (titlu si descriere personalizate). Pentru a se putea realiza aceasta analiza, este insa nevoie ca pe mediul de test sa fei adaugat un numar suficient de mare de produse cu atribute setate, astfel incat se fie vizibile mai multe filtre.
11. Verificarea fisierelor de tip Sitemap.XML si formularea de recomandari pentru generarea lor. Este esentiala utilizarea mai multor fisiere sitemap, pentru tipuri diferite de pagini, astfel incat sa fie facila identificarea problemelor de indexare. De adaugat inclusiv sitemap pentru imagini.
12. Analiza modului in care este implementata paginatia in site si daca sunt rescpectate recomandarile oficiale Google cu privire la acest aspect. Implementata incorect, paginatia poate genera probleme de canibalizare LP-uri sau continut duplicat.
13. Viteza website. Desi nu putem accesa recomandarile Google in Search Console (site-ul nu este inca lansat), putem utiliza instrumente precum GTmetrix sau Pingdom Tools (aplicand hack-urile prezentate mai sus), pentru a obtine insight-uri despre viteza site-ului.
14. Implementarea microformatelor de tip Schema.org ajuta motoarele de cautare sa inteleaga mai bine continutul site-ului. Pentru un magazin online recomandam implementarea inca din faza de lansare a cel putin urmatoarelor scheme: Product, BreadcrumbList, Rating, SearchAction, Organization (Store).
15. Optimizare imagini, la nivel de alt text, dimensiune (pentru viteza), nume fisier.
16. Preliminarii Mobile SEO. Chiar daca site-ul nu este inca lansat, se pot observa anumite elemente legate de optimizarea pentru terminale mobile, in functie de metoda de implementare (responsive, URL-uri diferite, dynamic serving). De exempl: implementare tag rel alternate pe versiunea de mobil daca este pe URL diferit; definire viewport, implementare Google AMP etc.
17. Setup Local SEO, prin confirmarea business-ului in Google My Business, precum si adresarea modului in care sunt gestionate pe site locatiile (in eventualitatea in care sunt mai multe). Implementare NAP in paginile site-ului.
18. Redactare descieri pentru categorii, subcategorii si paginile de filtre alese pentru indexare. Acestea trebuie sa foloseasca un limbaj natural si sa ofere informatii utile pentru vizitatori. Pot include linkuri interne, catre sectiuni relevante din site.
19. Redactarea de articole pentru blogul site-ului. Acestea se pot publica treptat dupa lansarea oficiala. Sunt de preferat forme de evergreen content, adica teme care nu depind de un eveniment naume sau de o data, ci vor prezenta interes pe o perioada lunga de timp.
20. Implementare eCommerce si setare conversii in Google Analytics pentru principalele evenimente din site: abonare la newsletter, realizarea unei cautari in site, aplicarea unui filtru, adaugarea unui produs in cos etc.
21. Implementarea unui certificat SSL. In cazul in care discutam despre un site existent, care u este deja pe HTTPS, se recomanda mai multa atentie. Pentru detalii, consultati articolul Ghid SEO pentru migrarea corecta a unui site de la HTTP la HTTPS.

Chiar daca toate aceste activitati SEO se pot realiza (teoretic) pe un website aflat inca in mediul de test, ele nu se pot realiza toate odata. Optimizarea SEO vine de obicei in „layere”, care au intre ele sesiuni de crawling website, realizate cu tool-uri specializate, pentru a vedea cum se reflecta real in imaginea de ansamblu a site-ului implementarea unui anumit set de recomandari. Chiar si in aceste conditii, este un avantaj foarte mare faptul ca putem face asta si nu suntem nevoiti sa steptam un recrawl complet de la Google, in urma caruia o parte dintre informatii sa apara in Search Console.

Considerati ca exista alte activitati SEO care se pot realiza pentru un site aflat in faza de dezvoltare? Va rugam sa le mentionati in comentarii, pentru a completa acest articol, astfel incat sa fie cat mai util persoanelor ce au nevoie de aceasta informatie.

In mod evident, SEO nu este singura (si nici cea mai importanta) grija pe care o are un proprietar de website atunci cand se gandeste la o (re)lansare a acestuia. Gestionate insa in mod corect si cu atentia cuvenita, aceste activitati pot asigura site-ului un start bun in Google, dar si economii ulterioare. Este mult mai usor si mai ieftin sa construiesti un site conform SEO, decat sa-l modifici ulterior pentru a obtine acest status.